 |
   |
|
|
|
In anul plantarii, nu este nevoie de amendament in azot, deorece acesta poate intarzia finalizarea maturizarii tinereleor plante si poate creste pericolul de distrugere cauzat de inghet pe timpul iernii.
Un adaos minim de substanta nutritiva al habitatului - cu potasiu, fosfor sau magneziu - ca aport moderat de 30 kg de P2O5 pe hectar, 70 kg de K20 pe hectar si 20 kg de magneziu (mgo) pe hectar, pot fi adecvate culturii.
In primul an, amendamentul de 50 - 70 kg de azot (N) pe hectar, de 40 - 60 kg de P2O5 pe hectar, de 80 - 150 kg de K20 pe hectar si de pana la 30 kg de magneziu (MgO) pe hectar, este recomandat in ideea de a intari cultura si de a o fixa.
In ceilalti ani, amendamentul rezulta din proprie productie si prin indapartarea masei organice careia i se asociaza. In faza de maturizare, miscantusul produce circa 2,0 kg de azot (N), 0,1 kg de P2O5, 3,5 kg de magneziu (MgO) de materie din plante pe tona.
Un amendament posibil pentru culturile existente de miscanthus s-ar ridica la circa 60 - 80 kg de azot (N), intre 10 si 20 kg de P1O5 si intre 80 si 100 kg de K20 pe hectar.
Gunoiul de grajd este recomandat pozitiv pentru miscanthus in timp ce un
strat de frunzele este problematic, acesta complicand imprastierea pe sol,
ceea ce favorizeaza dispersia gazoasa a azotului.